DE CE AVEM ANALFABETI SI DIPLOME CUMPARATE ? DE ACEEA……………

Posted in De la lume adunate on 21/01/2011 by anca rusu

 In marginea fostei dezbateri despre invatamintul din Romania

DAN UNGUREANU

 Le-am cerut studentilor mei, anul III Romana-Engleza, sa comenteze, in engleza, un poem englez din secolul XIX, la alegere. Trei sferturi n-au putut numi nici un poet englez din secolul XIX si nici o poezie. (Au studiat in anul II Byron, Coleridge, Wordsworth, Shelley). Unul a povestit un roman de Dickens. Cinci au povestit piesa de teatru Romeo si Julieta (numita alternativ “roman“, novel, ori poem). Restul de cincisprezece din saizeci, care si-au amintit totusi o poezie, au scris totusi in engleza. Am corectat mai jos greselile lor :

 Pluralul lui viu nu e vi, ci vii…..verbul a lua nu se scrie i-au. …Obijnuit e incorect. ….Ii nu se scrie despartit, i-i…..Sa de-a e incorect (corect e sa dea)…..Nu se zice propiu, ci propriu…. them nu poate inlocui their. No se poate spune them mother in loc de their mother…. intitulated nu exista in engleza (cf. Merriam-Webster)….. combinated nu exista in engleza ….to enjoy of life e incorect ( verbul to enjoy e tranzitiv)……writted e incorect in loc de wrote poetry nu e identic cu poem lirycs nu e ortografiat corect, si cu siguranta nu inseamna textul unei poezii, ci versurile unui cintec. …roman nu exista in engleza, corect e novel…disapointness nu exista, corect e disappointment….beautifuly thing e incorect… tryed e incorect…. gaves nu exista (give sau gave)….. tooked place e incorect…. tabloul Gioconda nu e de Picasso, ci de Leonardo da Vinci….. Romeo and Juliet nu e un roman…. Romeo and Juliet nu e un poem…. Shackspear nu se scrie astfel.

Daca se dadea admitere la facultate ei ar fi cazut la admitere. Toti acesti tineri vor deveni profesori de limba engleza si romana peste trei luni. Imi este inexplicabil cum asemenea studenti pot deveni profesori, cind in orinduirea veche, bolsevica si totalitarista, ei n-ar fi putut nici macar trece admiterea. Cum s-a ajuns in aceasta situatie? Putin dupa Revolutie, prin 1995, cred, au aparut locurile cu taxa la Universitati. Ceva mai tirziu s-a suprimat concursul de admitere. Astfel, Universitatile au dat de gustul banilor. Studentii deveneau intangibili. De vreme ce plateau, prezenti sau nu, trebuiau sa treaca examenele, trebuiau sa capete diplome. Dupa diplome, dadeau concursul de titularizare, pe care nu-l luau, ramineau suplinitori, si titulari negasindu-se, tot suplinitorii predau. Primii studenti pe bani au terminat prin 2000. Primii lor elevi au terminat liceul prin 2004. Dupa implementarea programului Bologna , studentii au terminat in trei ani in loc de patru sau cinci, cu lucrari de licenta de saizeci de pagini, nu de o suta sau doua sute. Lucrarile scurte pot fi cumparate sau descarcate contra cost de pe Internet, de pe situri specializate (o suta de lei bucata). Liceenii intra pe bani la Universitate, fara admitere, termina in trei ani, devin profesori suplinitori, iar elevii lor sint prost pregatiti, mai prost pregatiti decit precedentii. Paradoxal, se face mai multa scoala la liceu decit la Universitate: la liceu, profesorii pot inca sa lase repetenti elevii care nu invata, fiindca liceul e gratuit, iar profesorii nu sint platiti dupa numarul de elevi. Studentii sint mai prost pregatiti decit elevii de liceu. Le-am cerut celor saizeci de studenti ai mei referate. Din saizeci, mi-au dat referate vreo 20. Din ele, zece erau transcrise (control paste) de pe un sit internet, http://www.referate. ro. O vina pentru situatie o are asa-numitul invatamint axat pe competente. In noul sistem, elevii, vezi doamne, nu mai tocesc date seci, ci dobindesc competente. Mare este confuzia din capetele pedagogilor de scoala noua ! Exista materii axate pe competente (a invata engleza, franceza ori muzica inseamna sa stii vorbi engleza, franceza, respectiv sa cinti, fluieri sau fredonezi melodii). Exista materii bazate pe cunostinte (istoria, geografia, anatomia si zoologia, de pilda). Exista materii intermediare, ca biologia si chimia, in care competentele si cunostintele sint complementare. Cultura generala e alcatuita doar din cunostinte. Educatia axata pe competente naste monstri, fiindca a sti cine a pictat Gioconda e o cunostinta, nu o competenta. O alta studenta, tot de anul III Litere, ma instiinteaza ca poetul ei preferat e Macedonski, autorul frumosului poem Mistretul cu colti de argint. Pe vremea mea, a numi pe cineva “autorul meu preferat” presupunea macar sa-i fi poti identifica poeziile. Se presupune ca un absolvent de engleza stie dupa trei ani ca in engleza, romanul se numeste novel. Universitatea zulusa Este imperativ necesar, e indispensabil ca sa se revina la Universitatea gratuita cu concurs de admitere si cu numar limitat de locuri. E suficient ca s-a inchis un cerc vicios, ca absolventii de universitati fast-food au virusat invatamintul gimnazial si liceal, si trimit universitatilor liceeni care nu stiu nimic. Conform cu site-ul QS, Quaquarelli Symonds, Israelul, tara mica, cu suprafata Moldovei, are trei universitati pe locurile 102, 114 si 132 din lume. Universitatea Carolină din Praga e pe locul 230 in lume. Universitatea Eotvos Lorand din Budapesta e pe locul 400. Universitatea Bucuresti e pe locul 500, linga Universitatea din Szeged, (populatie 166 000 locuitori) universitatea Kwazulu din Africa de Sud, din Bangladesh, Kazahstan si Sri Lanka. Universitatea din Liubliana e pe locul 400. Universitatea Iagelona din Polonia e pe locul 302. Universitatea Ben Gurion, din desertul Neghev, e pe locul 323. Universitatea Babes-Bolyai este dupa locul 600, linga niste universitati saudite, srilankeze si kazahe (nisip, jungla, nisip). Site-ul ARWU al Institutului de Pedagogie al Universitatii Jiao Tong se opreste la primele cinci sute de universitati din lume, unde pe la coada se afla Universitatea Kwazulu Natal, cea din Liubliana si cea din Wellington, Noua Zeelanda. Universitatea din Bucuresti are de ajuns din urma universitatea zulusa din Durban, cea slovena (Liubliana, 280 000 locuitori) si cea din Wellington (386 000 locuitori, la capatul lumii, in largul Pacificului) . Am expus in Observatorul cultural, numarul 296 din 2005, cazul unui profesor universitar de latina. Greselile de traducere pe care le facea demonstrau o cunoastere precara a limbii latine. (Solilocviile lui Augustin) Aliud est enim exhausta pestis, aliud consopita. Una este o epidemie terminata, altceva e o epidemie care mocneste. Dan Negrescu, traducere la Solilocvii, p. 60: „…una sint secaturile molimei, si alta scufundarile in somn adinc“. (Etica lui Abelard) Poenitentia est commissa deflere et flenda non commitere. Cainta inseamna sa deplingi cele savirsite si sa nu savirsesti lucruri de deplins. Dan Negrescu, Etica lui Abelard, p. 81: „Cainta a fost data spre a plinge, dar nu inseamna ca plinsul o si face eficienta“. (Solilocviile lui Augustin) Hoc ergo unum superius praetermiseras. Trecusesi cu vederea acest lucru mai sus. Dan Negrescu, traducere la Solilocvii, p. 82 : „Asadar, acest lucru il pui mai presus“. (Toma de Aquino, De ente et essentia) sicut diaphaneitas de aëre…“ – …ca transparenta la aer… Dan Negrescu, traducere, p. 85: „… starea diafana in arama…“. Un om care confunda a neglija cu a pune mai presus, si care confunda transparenta aerului cu opacitatea aramei, prevedeam in acel articol, va deveni in curind conducator de doctorate in limba si literatura latina. Profetia mi s-a adeverit. Din 2009, profesorul dr. Dan Negrescu, de la Facultatea de Litere din Timisoara, conduce doctorate in limba si literatura latina. Invatamintul romanesc e prabusit cu totul. Predau profesori care fac greseli de clasa a sasea. Absolva cu diploma studenti care acum cinsprezece ani ar fi cazut la admitere. Conduc doctorate oameni total necalificati. Comisia centrala de acreditare a titlurilor universitare face conducatori de doctorat in gluma. Sint un excelent prooroc. Nu se mai mire nimeni ca n-avem universitati remarcabile cu cercetatori remarcabili, cind insisi conducatorii de doctorat se fac din carton lipit cu aracet. Coda Am cunoscut din mers, pe strada, in aprilie 2010, un domn, Chira, din Bistrita ori Dej. De meserie facea garduri de fier. Ca studii, ispravise liceul cu vreo patruzeci de ani in urma. Am stat cu de vorba despre Eugen Barbu, Ivasiuc, Blaga, Esenin, Petru Culianu, Cioran, I. D. Sirbu si Art Nouveau. Citise imens. Am stat de vorba la Sasca Montana cu un batrinel sarman, Mircea Bragea, despre navarhii de la Arginuse, Hannah Arendt, Parinteasca dimindari, poeziile lui Dinescu, Ernest Renan, despre depozite cuaternare porfiroblastice, marnocalcare triasice si Ben-et-Nash, prima stea din Ursa Mare. Ca studii, avea cinsprezece ani de temnita grea dupa 1950. Cind universitatile romanesti vor fi in stare sa cultive intelectuali de talia absolventilor de liceu din vremea lui Dej, de talia puscariasilor din vremea lui Groza, fiti amabili si treziti-ma. Problema universitatilor din Romania nu e sa ajunga din urma cine stie ce universitati vestice. Problema universitatilor noastre e sa ajunga din urma nivelul liceelor romanesti din 1988. Si atunci mai vorbim. Educatia e singurul domeniu in care nu se vorbeste de greaua mostenire a comunismului. Regimul de debandada, numit democratie si ministrii incapabili si iresponsabili au transformat invatamintul romanesc intr-un haos. Din toti olimpicii internationali romani de anul trecut, unul singur s-a inscris de nevoie la Universitatea din Bucuresti, fiindca nu stia engleza, ca sa devina bursier la o Universitate straina. Fac inca patru profetii : o Peste cinci ani nici un liceean olimpic nu se va inscrie student in vreo universitate romana. o Peste zece ani, nivelul de analfabetism al studentilor romani va fi acelasi ca cel pe care l-am pomenit mai sus. o Peste zece ani nici o universitate romaneasca nu va intra in lista primelor cinci sute de universitati din lume, iar kazahii, sauditii, srilankezii si zulusii ne vor privi ca si acum, de sus. o Nici peste zece ani ministerul educatiei nu-si va decupa din presa un articol despre starea invatamintului roman, ca sa-l aiba la indemina.

Advertisements

Sarmisegetuza peste Stonhenge

Posted in Noi descoperiri on 18/01/2011 by anca rusu

       

 

           Nepromovata locaţie românească ascunde la propriu şi la figurat tainele ei, fiind paradoxal că un complex precum Stonehenge a ajuns arhicunoscut, deşi cel situat la Sarmisegetuza Regia este considerat de astronomi cel mai senzaţional monument arheoastronomic din câte există.

          Întâlnim aici un cerc foarte mare, de fapt un calculator megalitic. Acesta are 104 părţi egale, delimitate cu lespezi dispuse vertical. Zona din interiorul cercului de piatră se împarte cu ajutorul unor stâlpi de lemn în 210 proporţii. În afara acestui cerc de mari dimensiuni, se află unul mai mic, divizat tot în părţi egale, cu circumferinţa împărţită proporţional în două zone de 34 de pietre fiecare, prima formată din de două ori câte 17, iar cea de-a doua, în 18 plus 16, ceea ce aşa cum spune Chatelain ajuta la efectuarea calculelor astronomice. Chatelain susţine “Cele 104 lespezi exterioare corespund, bineînţeles, unui ciclu de 104 ani, ceea ce este acelaşi lucru cu 37960 de zile, dată care era şi ea cunoscută, în mod uimitor, atât de cultura maya, cât şi de egipteni. Această particularitate ciclică face ca anii solari de 365 de zile să coincidă cu cei venusieni de 584 de zile, în timp ce trei dintre respectivele cicluri coincid şi cu 146 de ani pe Marte, iar 14, cu 73 de conjuncţii ale lui Jupiter şi Saturn; ceea ce este acelaşi lucru, 1640 de ani lunari”. Chatelain, Maurice – Le temps et l’espace, Paris, Laffont, 1979 Cercul format din 210 pietre însă nu se poate explica întrucât Chatelain susţine că nu există un ciclu astronomic multiplu al acestui număr pe care constructorii Sarmisegetuzei să-l fi ştiut fără ajutorul unei culturi exterioare. Unul dintre multiplii acestui număr, 18270, reprezintă timpul necesar de rotaţie al unei stele invizibile ce se învârte în jurul lui Sirius. Al doilea multiplu este 90720, numărul de zile ale revoluţiei siderale a planetei Pluton. Se ştie însă ca aceste corpuri cereşti au fost văzute abia la începutul secolului XX.

Sursa: Tomas Martinez Rodriguez – Mari mistere ale trecutului, Madrid, 2007

 

Cum poti ajuta pe cineva care sufera de ACV( accident vascular cerebral)

Posted in Medicina on 06/01/2011 by anca rusu

Am primit de curand un mail de la o persoana draga mie, nu as putea da sursa exacta a informatiei, dar continutul este unul cel putin util…si anume cum ajuti ( sau mai bine zis cum ajuta un ac) o persoana in caz de atac cerebral. Si iata raspunsul:

Un ac poate salva, se pare, viata unei persoane cu inceput de accident cerebral vascular ( ACV)
Raspunsul vine din partea unui profesor din China:

Pastrati un ac de cusut pentru a realiza urmatorul lucru. Este o metoda neconventionala pentru a recupera pe cineva cu ACV.

Cand vedeti pe cineva cu simptoame de ACV pastrati-va calmul.
Indeferent de locul unde se afla victima, nu o mutati in alta parte.
Cand se intampl a ACV, venele din cap de rup gradual.
Daca persoana este miscata din loc, venele capilare se vor rupe mai repede.

Daca aveti la indemana o siringa este mai bine, daca nu atunci puteti folosi si un ac de cusut sau de gamalie.

1. Incalziti varful acului pentru a-l steriliza, dupa care intepati buricele degetelor, rand pe rand, la circa un mm de unghie.
2. Intepati atat cat incepe se iasa sange.
3. Daca sangele nu iese, apasati in jurul intepaturii.
4. Cand toate degetele sangereaza, asteptati cateva secunde dupa care frecati lobul urechilor pana vor deveni rosii.
5. Intepati fiecar lob in parte pana va incepe sa sangereze.
6. Dupa cateva minute persoana isi va recapata cunostinta. Asteptati pana isi va reveni la stadiul normal dupa care puteti sa il duceti la spital. Daca il duceti in graba la spital, transportul ar putea cauza ruperea venelor din creier. Medicul specialist intr-o astfel de procedura este chinezul Ho Bu Ting. Are experienta practica in domeniu si poate demonstra ca aceasta metoda este 100% eficienta.

Victimele ACV sufera in general ruperi iremediabile ale vaselor capilare ale creierului in timpul transportului la spital. Ca rezultat aceste victime nu se mai recupereaza.
ACV este a doaua cauza de deces in lume. Cei care au bafta pot supravietui dar pot ramane paralizati sau cu leziuni pentru tot restul vietii. Lucru dureros care se poate intampla in viata cuiva.

7 mistere inca neelucidate!

Posted in Stiinta on 05/01/2011 by anca rusu
Se pare ca tot ceea ce este misterios atrage atentia oamenilor in general. La fel de intampla si cu   marile mistere ale lumii antice. Dar acum nu voi vorbi de egipteni, incasi etc ci de cateva mistere putin mai populare.
  • Manuscrisul lui Voynich.

Nu are, se pare, data si nici autor. Lucrarea contine 232 de pagini impecabile, scrise fara greseli si intr-un limbaj total necunoscut. In el apar oameni ciudati si plante care nu au putut fi identificate. Femeile se scalda intr-un lichid nemaiintalnit si in jurul textelor indescifrabile se afla semne zodiacale fara corespondent. Cartea se afla momentan la Yale, cercetatorii cazand de acord ca este cel mai ciudat document descoperit vreodata. Apar astfel si multe intrebari fara raspuns. Unele din ele sunt:
A fost dictat de D-zeu? Apartine extraterestilor? Este creatia unui nebun?  Se pare ca nimeni nu stie.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Manuscrisul_lui_Voynich

  • Sferele de piatra din Costa Rica.

Asemeni moai-lor din Insula Pastelui, celelalte civilizatii au avut propriile statui sau sculpturi mai mult sau mai putin ciudate. Nimeni pana in ziua de azi nu stie la ce anume serveau. Un lucru si mai ciudat decat niste statui sau sculpturi sunt niste sfere de piatra care au fost gasite in Costa Rica, unele dintre ele depasind chiar si 16 tone.
Avand in vedere ca in decursul anilor plantatiile de bananieri cresteau tot mai mult, oamenii au fost nevoiti in 1930 sa patrunda incetul cu incetul in jungla cu buldozerele, unde au gasit deatfel si aceste constructii aproape perfecte. Nimeni nu stie exact cine a construit aceste sfere, exista doar presupunerea ca ele au fost facute de bastinasii aflati aici innainte invaziei spaniole. Un lucru si mai ciudat este ca nu au fost descoperite carierele de unde ele au fost sapate si ulterior sculptate. Oamenii au crezut ca aceste sfere ar putea contine aur, boabe de cafea sau chiar….copii. Cele mai mici au fost sparte cu dinamita dar, spre surprinderea lor nu au gasit nimic in interior. Guvernul a fost nevoit sa intervina pentru a le proteja pe cele inca existente, astfel ca azi le puteti gasi fie in muzee fie chiar pe locurile unde au fost gasite. O alta idee este ca ele ar proveni chiar de pe Atlantida.
http://apropomagazin.md/2010/04/26/misterioasele-sfere-de-piatra-din-costa-rica/

  • Pe 30 iulie 1908, in centrul Siberiei, mai exact la Tunguska, s-a intamplat ceva iesit din comun si anume sute de copaci au fost rapusi la pamant intr-un model concentric. Cativa rusi au vazut si o lumina albastra la fata locului dar nimeni nu a indraznit sa se apropie. Cercetarile ulterioare nu au gasit nici un argument( meteorit sau cometa), totul ramanand invaluit in mister.

http://www.descopera.ro/stiinta/1036773-enigma-tunguska

  • Baterii in anul 200 i. e.n.?

Bateriile produse care ne alimenteaza atat electricele cat si electrocasnicele, se pare ca nu au un punct de plecare chiar recent. Langa Bagdad exista un sit unde au fost gasite cateva vase din lut, care contineau cilindrii din cupru si fier, capabili sa stocheze electricitate. Cercetatorii au datat aceste relicve si au ajuns la ideea ca ele ar exita inca din anul 200 i.e.n.
S-au gasit vase asemanatoare si in Egipt. Si totusi ramane o intrebare si anume la ce anume au servit aceste vase? Multi spun ca aceste vase erau ascunse in statui, curentandu-i pe cei care incercau sa se apropie, facandu-i sa creada astfel mai mult in existenta zeilor.
bateriile descoperite langa Bagdad.

  • In regiunea Beigong din China au fost descoperite trei deschizaturi triunghiulare in varful unui munte, continand numeroase structuri metalice care semanau cu niste tevi. Unele au pana la 40 cm diametru si merg pana fie in adancul muntelui, fie pana intr-un lac cu apa sarata, din apropiere. Nimeni nu le cunoaste originea si la ce anume le-ar fi putut servi. Ce anume reprezinta tevile din muntele Baigong si din lacul Toson? Ele au fost descoperite mai  devreme, dar deabia in anul 2002 cercetatorii chinezi au inceput sa le dea atentie. In mod surprinzator ele au fost datate si se pare ca ar exista inca dinaintea perioadei cand omul a inceput sa prelucreze metalul.

          Tevile din vecinatatea Beigongului

  • In 1997, National Oceanic and Athmospheric Administration ( SUA) era bulversata de un eveniment ce poate fi considerat chiar inspaimantator. In vara acelui an, in zona ecuatoriala a Oceanului Pacific, s-au inregistrat sunete extrem de puternice, captate de microfoane aflate la kilomentrii distanta. Semnalele au fost accelerate de 16 ori, cercetatorii spunand ca sunetele ar fi fost scoase de un animal. NOAA a pus spectograma si sunetul pe site, acest lucru ramanand pana in ziua de azi un adevarat mister. Ce animal submarin, inca nedescoperit de om ar putea scoate astfel de sunete?

         http://www.noiseaddicts.com/2008/08/strange-sounds-earth-bloop-hum-mistpouffers/

  • Cu totii stim ca astronomia era in atentia multora inca din antichitate. Astfel au inceput a fi descoperite si ulterior studiate diferite calculatoare de zeci de tone, ceasuri astronomice si mecanisme incredibile. Cele mai complexe instrumente au fost descoperite in secolul 14. La o scufundare intamplatoare a fost descoperit un mecanism care a fost indelung studiat mai apoi. El cuprindea aproximativ 80 de roti si indica cu o precizie excelenta pozitia Soarelui, a Lunii, a planetelor, putand sa prezica si o eclipsa de Soare sau de Luna cu o acuratete pe care multi cercetatori ai timpurilor noastre ar fi cel putin invidiosi. Acel calculator de buzunar ar fi datat ca apartinand perioadei 150-100 i.e. n. Existau chiar mai multe astfel de Antikythera. Si totusi dupa studii indelungate nimeni nu stie cu exactitate la ce anume ar fi servit astfel de mecanisme.

         Antikythera